Prietenii adevarati

Prietenia adevarata e forma de iubire care nu are nevoie de contabilizarea gesturilor zilnice.
Un prieten e la un zambet distanta sau la un gand transmis atunci cand nu te astepti si iti dai seama ca sufletele voastre se simt.

Prietenii nu sunt acei oameni care sa te laude mereu. O prietenie adevarata e cea in care poti fi sincer,chiar daca doare.   Uneori durerea se incaseaza, apare furia, dar mai apoi incet dar sigur, datorita sinceritatii celor ce ne sunt prieteni,ne cunoastem, ne vedem asa cum  poate nu vrem . Avem nevoie sa fim pusi fata in fata cu grselile noastre, cu consecintele a ceea ce alegem sa facem sau a felului in care reactionam. Asa devenim si mai constienti de noi ca intreg :perfectiune si imperfectiune, bine si rau.

Cred ca prietenia adevarata e cea care iti da ocazia sa te vezi pe tine cu adevarat, sa te modelezi liber de constrangeri si prejudecati, sa cresti sa fii  mereu constient de fiecare pas si gest .

Intr-o prietenie nu cred ca exista greseli de neiertat, ci doar situatii neintelese, de aceea comunicarea e cheia.

Prietenii adevarati sunt cei care vad ceea ce poate noi  in valtoarea trairii, a sentimentelor nu mai vedem. Ei sunt santinele   sentimentelor, inimilor noastre  atunci cand noi suntem prea prinși sa ni le aparam.  Ei ne ridica când cădem sau ne readuc cu picioarele pe pământ atunci cand  ne lasam furați de anumite situații și riscam sa ne pierdem pe noi.

Un prieten e acea persoana care e obiectiv în ciuda subiectivitatii ce e parte din definitia prieteniei.

Prietenii , ca și cei din familie, sunt ancora noastră,santinelele sufletelor noastre, acel acasă a inimilor noastre unde firescul e normalitate.

E posibil ca ceea ce scriu aici sa fie prea ideal, dar am asemenea prieteni pentru care sunt recunoscătoare. Îmi doresc sa fiți mereu înconjurați de asemenea persoane.