A Crede, A Spera, A visa!

Ne nastem cu speranta si putera de a visa. In copilarie visam cu atata usurinta, ne lasam imaginatia sa zburde si credem. Credem cu putere si fara sa punem intrebari. Inocenta nu intreaba , doar crede, viseaza, spera. Asa pornim in aceasta calatorie numita Viata.

Dar mai apoi, pe masura ce crestem, usa imaginatiei din copilarie se inchide un pic cate un pic. Nu ni se mai pare normal sa ne lasam prinsi in visare. Sau poate nu mai avem timpul si puterea sufleteasca sa mai visam. Suntem oameni mari, cu responsabilitati! Nu mai avem timp de copilarii! Pasim pe cararile vietii uneori robtizati, alteori prea sufocati de ceea ce ni se intampla si uitam sa mai dam sufletului ragazul de a se redefini, prin speranta si visare.

Atunci, vin clipe cand destinul ne pune fata in fata cu cate un suflet, care in ciuda incercarilor spera, viseaza si mai ales crede ca totul va deveni realitate intr-o zi. Se lupta pentru visuri cu tot ce are mai bun. Nu foloseste arme ce dor, ci lucruri simple care cladesc: Zambet, Bucurie, Optimism, Daruire din lumina ce ii palpaie in inima. Sigur sunt momente in care ii e greu dar inocenta si siguranta ca acolo Sus cineva vede si implineste visuri ii dau putere sa mearga mai departe. Sa inalte zmeie cu visuri scrise cu sufletul  pe ele  ca mai apoi Tati sa sufle atat de tare in ele incat sa devina realitate.

Dupa o asemenea intalnire ne dam seama ca in noi mai e Credinta. Ea ne  ridica, atunci cand pasul ne devine nesigur si cadem ingenuncheati pe acest drum al vietii.Asa reincepem sa credem, sa indraznim sa visam, sa speram… sa ne recepatam puterea de a fi mai mult decat un simplu trecator. Incepem sa ne reinfrumusetam lumea din jur.

Nu e simplu, dar e frumos. E  de ajuns , ca atunci cand simti ca ai pasul nesigur, ca ai pierdut drumul spre visul de maine sa iti aduci aminte de acel copil cu ochii mari, in care se oglindea cerul si care nu se temea sa creada, sa viseze si sa spuna mereu: Visurile se implinesc, caci Dumnezeu mi-a zambit!

 

 

Anunțuri

4 gânduri despre “A Crede, A Spera, A visa!

  1. Stii oare cat ma bucur? E frumos sa simti ca poti, ca lumea e a ta, nu-i asa? Textul a aparut in minte si in suflet, joi seara, dupa ce am vazut un copil care isi traia visul cu atata bucurie si seninatate,desi aparent parea imposibil. Si totusi speranta, credinta ca visul are aripi si zboara spre a deveni realitate a invins! Multumesc si eu si te imbratisez!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s