Tăcere

¨Ne pare lumea azi străină şi rece. Peste  noapte au apărut ziduri ce ieri erau inexistente.¨, mi-au şoptit triste cuvintele.

Se izbesc de ele si se întorc goale şi făra a mai avea vreun sens. Goale şi triste. Şi-au pierdut aripile. Le strâng cu grijă şi le spun că mâine vor zbura iar. Poate îndeajuns de sus, încat să simtă iar soarele mangâindu-le. Tac. Au ales tăcerea. Doar azi.  Mâine vor fi iar la fel ca ieri. Azi au nevoie să tacă…Si să audă, poate să şi înteleagă alte tăceri

Eu le mângâi cu gândul si le spun că tăcerea ascunde in ea mii şoapte ce înca nu îşi pot întinde aripile spre a deveni cuvinte lumina. Stiu că le e greu sa înteleaga acum, dar va veni şi acea zi în care totul va fi clar.

 

Anunțuri

4 gânduri despre “Tăcere

  1. Au şi cuvintele nevoia de o pauză ca să-şi tragă sufletul. Şi au şi dreptul ăsta. Dar îşi vor lua lumină şi din tăcere. Şi din lumină, de multe ori, cresc aripi pline de sens.
    O zi cu soare-n suflet, draga mea!

  2. Mie imi plac tacerile. Poate suna bizar, dar cred ca in aceste momente mintea sparge ziduri si pleaca in diverse locuri. Poate ca aceste cuvinte ti se vor parea fara sens, dar pentru mine au, asa ca le-am scris si aici.
    Sper sa vina lumina repede, pentru ca florile fara lumina palesc…
    Iti doresc senin in suflet!

  3. Buna, Suzana..Nu mi se par fara sens. In fiecare tacere crestem si ne intindem aripile spre zone in care ne refugiem.Lumina incepe a se arate din nou si cuvintele sa creaca. Sa ne dea Dumnezeu lumina tuturor.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s