Ganduri despre ganduri-Duzina de cuvinte

Sunt perioade in care simtim nevoia sa punem totul pe silent. Mai ales gandurile de un anumit fel. Exact cum facem cu un telefon cand vrem sa ne rupem de lume.

Asa  se intampla si cu  unele trairi si ganduri ce apar asa din neant si fara rost. Le-am pune pe silent.  Sa fie la fel de mute ca  papusa copilariei.

Intr-un fel cred ca ne-am izola putin de noi insine. Sau de partea din noi ce ne e oarecum toxica.

Fie si pentru zece minute macar. Zece minute in care sa nu mai bata nimic dezacordat ca niste tobe sparte  in interiorul nostru. Sa incercam sa ne amornizam ascultand altceva decat acel zgomot produs de  al indoielii ” Dar daca.? „Sacaitor de altfel.

Sa ascultam muzica calma si plina de pozitivism din trilul unei mierle de exemplu.  Pentru zece minute sa tacem noi si sa lasam natura sa vorbeasca.

Vantul sa ne spuna o poveste si sa ne imprumute putere atunci cand trece pe langa noi . si poate ne face sa si zambim uneori aducandu-ne aminte de perioada cand ne trecea prin plete. Perioada fara griji majore.

Fiecare zi poarta in ea un inceput.  Cum il traim, depinde doar de noi.  Daca ne lasam coplesiti de amalgamul de griji,trairi si ganduri ne va fi greu sa ne fim. Si mai ales sa le fim celor din jur.

Exista un moment in care inima ne e coplesita de ale vietii provocari . Uneori de propriile noatre temeri sau griji ce au obiceiul de a aparea cand credem ca in sfarsit le-am depasit.

Gandurile bune nu le vrem mute. Acelea vrem  sa strige cat mai tare. Sa fie la fel de puternice precum sirena unui tren ce pleaca din gara.  Sa alunge  tot ce poate innoura soarele  si lumina din noi.

Ganduri asezate in spirala pentru clubul gazduit de Eddie. Veti gasi altele mult mai inspirate daca vizitati pagina jocului celor 12 cuvinte .

 

 

Anunțuri

Hristos a inviat!

Trairea din noaptea Invierii a fost, este si va fi unica.  E o emotie aparte. Datatoare de lacrimi. Lacrimi care au in ele bucurie si speranta. Credinta in bine. Credinta in victoria Iubirii Divine. E bucuria unei promisiunii implinite.

Cand vestea Invierii rasuna puternic in noapte si luminiile din candele le regasim si pe fetele celor din jur , nu putem decat sa lasam emotia libera. Ne simtim si cred ca suntem mai aproape de cer.

Am primit Lumina. S-a reaprins speranţa în bine. Şi a promisiunii împlinite. Sufletul e înnoit, căci întreaga fire renaşte.
În lumina candelei credinţei stăm. Şi suntem noi înşine candele care ard.  Ard în şi din Iubire.

Iubirea, cea care călăuzeşte. Şi care aprinde lumina din noi. Căci, da, noi oamenii suntem purtători de lumină. Din prima suflare, prima clipă pe acest pământ.

Să ne inunde Lumina şi Iubirea, Viaţa!

Soare, ganduri si urare

Zile surprinzatoare. Asta se intampla  sa traim uneori in existenta noastra. Viata, Dumnezeu, ne ofera surprize placute. Total neasteptate.  Sunt acele momente in care cuvintele dezerteaza si apare uimirea, bucuria, emotia. Emotia in starea ei pura. Sincera. Nealterata de nici un gest impus.

Cred, ca in momentele acestea ne lasam la vedere sufletul.  Tacerea unei emotii e poate mai graitoare decat o mie de cuvinte. Caci uneori cuvintele devin prea stangace sau sarace. Si atunci privirea, fata , spun povestea pe care ele nu reusesc sa o  exprime. Si o spun poate mai iscusit si mai plin de frumos decat ar face-o cuvintele. Si multumesc persoanei ce a surprins atat de placut 😉

Aceste cateva ganduri le scriu mangaiata de soare si cu gandul la aceste momente . Dar si cu ele hoinarind pe poteci ce imi sunt dragi.

In noaptea aceasta, vom canta Hristos a inviat. Vom canta cu sufletul mai ales. Caci Iubirea a invins. Si e doar bucurie in glas si speranta mantuirii.

Va doresc sa traiti aceasta bucurie cu tot sufletul si sa aveti liniste in inimi. Si iubire. Si multa lumina. Care sa nu se stinga niciodata.

Iertarea, binecuvantarea sufletului

fărîme din suflet

Rănim şi suntem răniţi. Greşim. Omul e supus greşelii. Zicem asta mereu. Ueori ca o scuză care să ne acopere când greşim. De cele mai multe ori, e o expresie în care se oglindeşte fragilitatea firii umane.

Zilele acestea , de introspecţie, ne ajută să ne analizăm.

Să ne întrebăm dacă putem ierta….? Şi dacă răspunsul e da, avem o treaptă urcată. Deoarece, Omul plăcut lui Dumnezeu, e cel care are puterea de a ierta.

Dacă în suferinţă, Fiul s-a rugat spre iertarea celor ce i-au greşit, noi de ce nu am face-o?

Cred cu tarie ca daca cautam , gasim in noi puterea de a ierta. Oricat de mare ne-ar parea gresala celorlalti. Si din momentul in care gasim aceasta putere, intelepciune, ne eliberam. Ne dam noua insine sansa de a fi . De a merge mai departe , fara a duce in suflet rani, sau vorbe agatate de…

Vezi articol original 229 de cuvinte mai mult